Joc - Mulscoveitate a omenirii Jocul de cultură a jocului Multisciplicitate a umanității.. De când datează tradiția Mărțișorului Potrivit cercetărilor arheologice efectuate pe teritoriul ţării noastre, au fost descoperite amulete asemănătoare mărţişorului, datând de circa 8.

Sectorul faleza de est F. Tulcea fig.

Demonstrația de forță împiedică expansiunea sciților spre vest, iar Tracia este transformată în satrapia Skudra. În î. Urmașul lui Darius, Xerxes I î.

Pe de altă parte, amplasarea sectorului în topografia si-tului într-o zonă cu pantă accentuată spre sud şi în imediata vecinătate a falezei înalte, care constituie limita actuală spre est a locuirii, precum şi indicii¬ le furnizate de explorările stratigrafice anterioare lăsau să se întrevadă posibilitatea obţinerii unor date suplimentare referitoare la locuirea preromană, ale cărei vestigii păreau mai bine păstrate in situ în acest punct.

Monica Mărgineanu-Câr-stoiu, a cărei competentă colaborare a contribuit, nu o dată, la orientarea şi interpretarea cercetării şi a rezultatelor acesteia.

datând tipi greci

Ca ur¬ mare, au fost înregistrate două niveluri arhaice, două niveluri clasice, un nivel elenistic şi trei niveluri principale romano-bizantine. Totodată, au fost cer¬ cetate straturile aferente fiecărei etape şi au fost degajate, în funcţie de starea de conservare, urm㬠toarele complexe Fig. Toto¬ dată s-a avut în vedere verificarea stratigrafiei pre-romane, până la roca nativă. Topoleanu ; 4, Sector F. Nicorescu, Maria Coja, Fl.

Nicorescu, A. Opaiţ ; 9, Sector Poarta Mare săpături P. Nicorescu, Maria Coja, FI. Sub stratul roma-no-bizantin au fost interceptate elemente construc¬ tive aparţinând perioadei preromane clasică şi ele¬ nisticăconstând în edificii cu datând tipi greci din piatră EG, LC 3, LH 1 şi stradele adiacente.

Piramidele egiptene erau scările către cer, prin care faraonii aspirau la nemurire În mitologia egipteană e recunoscută existența vieții după moarte, aceasta doar cu condiția reunirii după deces a celor trei elemente esențiale ale ființei umane: corpul, ba-ul sufletul și ka-ul vitalitatea. Conform legendei, zeul cu cap de berbec Khnum modelează fiecare om înainte de naștere, pe roata lui de olar. El acordă fiecăruia trup, energie vitală ka și suflet ba.

Orientarea zidu¬ rilor lor sugerează existenţa unei organizări urba¬ nistice coerente care dirija tipul de locuire din epo¬ ca clasică şi elenistică, iar observaţiile preliminare lasă să se întrevadă o relaţie datând tipi greci contemporaneitate între momentul constructiv al incintei clasice2 şi cel 2 al trasării amintitei organizări urbanistice.

Sub as¬ pect stratigrafie, extinderea spre sud a sectorului în anii a făcut posibilă confirmarea strati-grafiei romano-bizantine observată anterior; identi¬ ficarea unor detalii constructive care permit formu¬ larea ipotezei existenţei unui orizont edilitar aparţinând sfârşitului secolului al III-lea -secolu¬ lui al IV-lea p. Din păcate, situaţiile arheologice din sectorul F. De asemenea, cercetări¬ le efectuate de Paul Nicorescu3 au rupt, în multe ocazii, legăturile fireşti între zidurile conservate şi nivelurile aferente.

Mărțișorul - tradiții, obiceiuri și legende De ce se leagă șnurul de pomi Încă trei țări au tradiția mărțișorului Ziua de 1 Martie înseamnă începutul primăverii calendaristice, dar pentru români este strâns legată de tradiția oferirii de mărțișoare, un simbol străvechi prin care se celebrează schimbarea de anotimpuri și renașterea naturii. În a fost depus la Senat chiar un proiect de lege prin care se cerea ca 1 Martie, ziua Mărțișorului, să devină sărbătoare națională. Scopul era de a promova tradițiile legate de Mărțișor.

Din această cauză, pe alocuri, relaţia dintre elementele constructive păstrate şi intercep¬ tate de săpături rămâne incertă; cel puţin, în faza actuală a cercetării. Vom stărui, în cele ce urmează, asupra depunerilor pre-romane din sectorul F. Epoca arhaică Cele mai vechi urme ale prezenţei grecilor în cadrul sitului şi în sectorul F.

Acesta a 3 putut fi investigat numai în extremitatea estică a sectorului, pe o fâşie a cărei formă neregulată dimensiuni aproximative 20 x 12 m a fost deter¬ minată de fractura şi prăbuşirea în lac a stâncii, în acest punct.

datând tipi greci

Stratul se prezenta ca o acumulare de pământ amestecat cu spărtură şi pulbere de calcar, cu cenuşă şi fragmente ceramice. El avea o culoa¬ re brun-gălbuie şi prezenta o consistenţă neomo¬ genă, a cărei grosime varia între 0,10 m şi 0,70 m.

Moarte (mitologie)

Ceramica greacă fragmentară, tipică, prezentă în acest strat se datează între cca în. Alături de ea sunt prezente şi frag¬ mente ceramice locale, în tradiţie hallstattiană.

Ponderea numerică dominantă revine ceramicii greceşti de origine greco-orientală, în proporţie aproximativă de l9. După aspectul său, se poate presupune că prezenţa sa se datorează unei alunecări de teren spre est, antrenată, probabil, tot de o prăbuşire a unei falii din Capul Dolojman în lac.

datând tipi greci

Singurele complexe arheologice clare decelate în interiorul stratului arhaic au fost două locuinţe şi două cuptoare artizanale. La nivelul rocii au mai fost surprinse câteva gropi, cu forme şi adân¬ cimi variate, majoritatea conţinând, într-un pământ negricios-cenuşos afânat, rare fragmente ceramice hallstattiene.

Locuinţa arhaică 1 LA 1 A fost cercetată în anii fig. Dimensiuni conservate: 3,40 m est-vest x 2,50 m nord-sud.

datând tipi greci

Era situată aproape de marginea falezei, în extremitatea estică a sectorului. Limita de sud era distrusă de un zid romano-bizantin aparţinând ultimei faze de datând tipi greci a edificiu¬ lui ED ; limita de est era distrusă de fundaţia unui zid roman construit cu mortar posibil tronson de incintă.

Laturile de vest şi de nord au fost identifi.